Rata evolutiei umane in crestere

Cercetatorii, studiind variatiile aparute in genomul uman, au tras concluzia ca evolutia omului s-a accelerat enorm in ultimii 40000 de ani, sub actiunea selectiei naturale.

Afirmatia contrazice prejudecata conform careia evolutia omului s-a oprit acum 10000 de ani, sau chair 50000 de ani. De exemplu, anumiti experti in psihologia evolutionista sustin ca mintea omului nu a evoluat deloc de la sfarsitul ultimei glaciatiuni, acum 10000 de ani.

Investigatia, condusa de catre Robert K. Moyzis, de la Universitatea din California, si Irvine si Henry C. Harpending de la Universitatea din Utah, a constat in identificarea genelor umane care si-au marit frecventa in randul populatiei, datorita selectiei naturale. Ei sustin ca cca 7% din totalul genelor umane prezinta amprenta selectiei naturale.

S-a constatat astfel ca rata evolutiei umane a fost relativ constanta pana acum 50000 de ani, cand a cunoscut o crestere brusca, pana acum 10000 de ani, tendinta care, probabil, se mentine si astazi, insa datele nu sunt suficiente in acest sens.

Intensificarea selectiei are doua cauze, si anume cresterea populatiei, ceea ce a dus la inmultirea mutatiilor, iar a doua mediile de viata diferite pe care populatiile migratoare le-au intalnit in arealele pe care le-au colonizat, si la care au fost nevoite sa se adapteze genetic.

Dr. Moyzis sustine ca, in ciuda faptului ca cultura i-a aparat pe oameni de influenta mediului si de fortele selectiei naturale, in acelasi timp, oamenii au fost nevoiti sa se adapteze la cultura creata. Aceasta cauza ar sta la baza intensificarii evolutiei.

Insa alti oameni de stiinta indeamna la precautie si la o investigare mai amanuntita.

(sursa: The New York Times)

Simtul nostru moral are origini darwiniene? (VI)

Asta datorita faptului ca intotdeauna vor fi indivizi inclinati sa triseze, iar altruismul reciproc, asa cum este el definit de catre teoria jocului, intotdeauna implica pedepse pentru cei care triseaza. Teoria matematica defineste doua clase mari de solutii stabile pentru aceste tipuri de 'joc'. Strategia "fii rau tot timpul" este o strategie stabila deoarece, daca toti indivizii o practica, nici un individ din randul populatiei care ar incerca sa fie 'bun', n-ar reusi. Dar mai este inca o strategie, de asemenea stabila. ('Stabil" inseamna ca, odata ce depaseste o anumita frecventa in randul populatiei, nici o alta strategie nu va reusi). Aceasta strategie se numeste "incepe sa fii bun si acorda-le celorlalti prezumtia de nevinovatie, apoi rasplateste binele cu bine, dar razbuna faptele rele". In limbajul teoriei jocului, aceasta strategie (sau familie de strategii) este cunoscuta sub numele de 'Da-mi ca sa-ti dau'. Strategia este stabila evolutionar in anumite conditii, in sensul ca, daca luam o societate dominata de indivizi conditionat-buni, atunci nici un individ absolut-rau si nici un individ altruist nu va reusi. Exista si alte variante ale strategiei 'Da-mi ca sa-ti dau' care, in anumite conditii, pot sa fie mai eficiente.

(traducere, fragment din The God Delusion, de Richard Dawkins)

Cimpanzeii ii surclaseaza pe oameni la testul de memorie/ Chimps beat humans in memory test

Cercetarile sugereaza ca cimpanzeii au o memorie fotografica extraordinara, mult superioara oamenilor.

In testele de memorie efectuate de catre cercetatori japonezi, cimpanzeii tineri i-au surclasat pe studenti. Testele au constat in memorarea unor numere aparute pe un ecran si redarea lor in ordinea corecta. Pana de curand, s-a presupus ca cimpanzeii nu pot atinge performantele de memorie sau alte capacitati ale oamenilor. "Inca sunt multi oameni de stiinta, printre care si multi biologi, care considera ca omul este superior cimpanzeului in toate functiile cognitive", a declarat cercetatorul Tetsuro Matsuzawa, de la Universitatea din Kyoto. "Nimeni nu si-a inchipuit ca cimpanzeii - cimpanzei tineri aflati la varsta de 5 ani - pot atinge performante mai bune la testele de memorie decat oamenii."

Trebuie remarcat insa ca concluziile de mai sus se refera la memoria de scurta durata. Neavand un limbaj atat de dezvoltat ca cel al omului, cimpanzeii sunt nevoiti sa recurga mult mai mult decat acesta la memoria de scurta durata. Se poate presupune ca stramosii omului s-au bazat mult mai mult pe acest tip de memorie, datorita lipsei unui limbaj suficient de dezvoltat pentru a compensa lipsa lui.

(sursa: BBC)

*

Chimpanzees have an extraordinary photographic memory that is far superior to ours, research suggests.

Young chimps outperformed university students in memory tests devised by Japanese scientists. The tasks involved remembering the location of numbers on a screen, and correctly recalling the sequence. Until now, it had always been assumed that chimps could not match humans in memory and other mental skills. "There are still many people, including many biologists, who believe that humans are superior to chimpanzees in all cognitive functions," said lead researcher Tetsuro Matsuzawa of Kyoto University. "No one can imagine that chimpanzees - young chimpanzees at the age of five - have a better performance in a memory task than humans.

We must remark though that the above conclusions are referred to short-term memory. Because they don't have such an evolved system of language like man does, the chimps rely more on short-term memory. We can assume that our ancestors had the same inclination towards using this kind of memory, to compensate the lack of the elaborate system of language the modern man has.

(source: BBC)

Simtul nostru moral are origini darwiniene? (V)

In cazul oamenilor, datoriile se platesc in bani sau alte instrumente care permit decalajul in timp al tranzactiei. Partenerii nu-si onoreaza obligatiile pe loc, in acelasi timp, ci se lasa indatorati, sau chiar isi transmit obligatiile altora. Din cate stiu, nici un animal non-uman din salbaticie nu detine un echivalent cat de apropiat al banilor. Insa memoria identitatii individuale joaca acelasi rol. Liliecii vampiri retin care indivizi anume din grup sunt de incredere in a-si plati datoria (prin regurgitarea hranei) si care sunt cei care insala. Selectia naturala favorizeaza acele gene care predispun indivizii sa ofere atunci cand au posibilitatea, si sa solicite atunci cand nu au, in conditiile in care cererea si oferta nu se intalnesc intotdeauna. De asemenea selectia naturala favorizeaza tendinta de a tine minte obligatiile si de a pedepsi pe cei care beneficiaza de ajutor, dar nu ajuta atunci cand vine randul lor sa ajute.

(fragment din The God Delusion, de Richard Dawkins)

Aparitie editoriala

Vreau sa semnalez aparitia pe piata a unei carti care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca niciunui iubitor de ratiune. Este vorba despre o traducere dupa best-seller-ul avand ca autor pe Richard Dawkins, The God Delusion. Titlul romanesc este Himera credintei in Dumnezeu. Cartea a aparut la Editura Curtea Veche.

„Imaginaţi-vă o lume lipsită de religie. Fără atentate sinucigaşe, fără 11 septembrie sau 7 iulie, fără cruciade şi vânători de vrăjitoare, comploturi, războaie şi separatişti, fără războaie israeliano-palestiniene, masacre între sârbi, croaţi şi musulmani, persecuţii ale evreilor sau atacuri nord-irlandeze. Fără acei tele-evanghelişti cu costume strălucitoare şi coafuri bu-fante, care le spun oamenilor despre banii lor că «Dumnezeu vrea să daţi, până la suferinţă». Fără talibani care să arunce în aer statui antice, fără execuţii publice ale celor care proferează blasfemii şi fără femei biciuite pentru crima de a-şi fi arătat faţa… O lume tolerantă şi raţională, care să ia în calcul şi posibilitatea că Dumnezeu nu există — sub nicio formă şi pentru nicio religie“, scrie Richard Dawkins.

Simtul nostru moral are origini darwiniene? (IV)

Cel de-al doilea tip de altruism, al carui mecanism darwinian este foarte bine cunoscut, este altruismul reciproc ("Daca tu-mi freci spatele, ti-l frec si eu pe-al tau"). Aceasta teorie, propusa pentru prima data in biologia evolutionista de catre Robert Trivers, si adesea descrisa in limbajul matematic al teoriei jocului, nu se bazeaza pe gene detinute in comun de catre mai multi indivizi. Mai mult, functioneaza la fel de bine, poate chiar mai bine, intre membrii unor specii diferite, in acest caz numindu-se simbioza. Principiul aflat la baza este acelasi care sta la baza comertului si schimburilor la oameni. Vanatorul are nevoie de sageata, in timp ce fierarul are nevoie de carne. Diferenta da nastere la o intelegere. Albina are nevoie de nectar, iar floarea are nevoie sa fie polenizata. Florile nu pot zbura, asa ca le rasplatesc pe albine, avand ca moneda de schimb nectarul, pentru dreptul de a se folosi de aripile lor. Pasarile din familia Indicatoridae au capacitatea de a gasi stupii de albine, dar nu pot patrunde in ei. Viezurele melivor (Mellivora capensis) poate patrunde in stupi, dar nu poseda aripi pentru a-i cauta. Indicatoridele ii conduc pe viezuri (uneori si pe om) catre stupi printr-un zbor folosit special in acest scop. Ambele parti profita de pe urma tranzatiei. O comoara se afla sub o stanca mare si grea, insa cel care a descoperit-o este prea slab pentru a misca stanca din loc. Pentru a obtine comoara, el cheama in ajutor pe altii, chiar daca trebuie apoi sa imparta comoara cu acestia, deoarece fara ajutorul lor n-ar fi obtinut nimic din comoara. Lumea vie este bogata in astfel de exemple de ajutor reciproc: boul si Buphagus africanus, florile cu corola tubulara si pasarile colibri, vacile si microorganismele din tubul lor digestiv. Altruismul reciproc functioneaza datorita diferentelor care se completeaza reciproc. Din aceasta cauza functioneaza foarte bine mai ales intre specii diferite.

(fragment din The God Delusion, de Richard Dawkins)

Simtul nostru moral are origini darwiniene? (III)

Pentru gene, cea mai la indemana modalitate de a-si asigura propria supravietuire, in detrimentul altor gene, este sa instruiasca organismele care le detin sa devina egoiste. In multe situatii, supravietuirea organismului individual va favoriza supravietuirea genelor detinute de acesta. Insa circumstante diferite determina tactici diferite. Exista circumstante - deloc rare - in care genele isi asigura supravietuirea determinand organismele sa se comporte altruist. Aceste circumstante au ajuns sa fie destul de bine cunoscute, si se incadreaza in doua categorii principale. O gena care isi programeaza organismul in care se afla, in a favoriza un alt organism, inrudit genetic cu acesta, va favoriza propria multiplicare. Daca frecventa unei asemenea gene ajuge sa creasca in randul populatiei, atunci acest tip de strategie altruista va deveni norma. Cel mai la indemana exemplu este comportamentul altruist al parintilor fata de propiii lor copii, insa nu este singurul. Albinele, viespile, furnicile, termitele si, intr-o masura mai mica, anumite vertebrate, ca Heterocephalus glaber (o specie de sobolani), suricatele si Melanerpes formicivorus (o specie de ciocanitoare), detin societati in care indivizii in varsta ii ajuta pe cei tineri, cu care au un comun o serie de gene. In general, conform afirmatiilor lui W. D. Hamilton, animalele au tendinta de a manifesta interes, a apara, a imparti resursele vitale, a avertiza in caz de pericol, cu alte cuvinte de a se manifesta altruist fata de rudele apropiate, datorita probabilitatii statistice de a avea in comun aceleasi seturi de gene.

(fragment din The God Delusion)

Pastila de gandit/ Food for Thought

Viata, prin urmare, nu se mai formeaza astazi in mod direct, plecand de la elementele continute in Litosfera sau in Hidrosfera, aceasta se intampla din cauza faptului ca aparitia Biosferei a deranjat, a saracit si a risipit atat de tare chimismul primordial al fragmentului nostru de Univers incat fenomenul nu s-ar mai putea produce niciodata (poate doar artificial).

(Pierre Teilhard de Chardin, Fenomenul uman)

*

Therefore, Life does not arise anymore today directly, from elements cointained inside the Lithosphere or the Hydrosphere, because the emergence of the Biosphere has disturbed, deprived and dispersed the primordial chemistry of our little fragment of Universe, so that the phenomenon cannot happen again (maybe only artificially).

(Pierre Teilhard de Chardin, Human phenomenon)

Simtul nostru moral are origini darwiniene? (II)

Din logica darwinismului reiese ca acea unitate din ierarhia vietii care supravietuieste si trece de filtrul selectiei naturale, va avea tendinta de a fi egoista. Unitatile care supravietuiesc sunt acelea care au reusit pe seama rivalilor situati la acelasi nivel al ierarhiei. In contextul de fata, acesta este sensul real al cuvantului "egoist". Intrebarea care se pune este la ce nivel are loc actiunea? La baza ideii de gena egoista, cu accentul pus pe primul cuvant, sta ideea ca unitatea de baza a selectiei naturale nu este organismul egoist, nici grupul sau specia egoista, nici ecosistemul egoist, ci gena egoista. Gena este aceea care, sub forma informatiei, fie supravietuieste de-a lungul generatiilor, fie nu. Spre deosebire de gena (si implicit de mema), organismul, grupul, specia, nu sunt entitati potrivite pentru a servi ca unitate de transmitere a informatiei, deoarece nu sunt capabile sa se transmita fara a se modifica, si nu concureaza cu alte entitati similare. Aceasta insusire este specifica genei, si motivul pentru care este logic sa o consideram ca unitatea de 'egoism" prin excelenta, in sensul atribuit de darwinism.

(fragment din The God Delusion)

Simtul nostru moral are origini darwiniene? (I)

Avand in vedere ca peisajul editorial romanesc se lasa asteptat in a oferi publicului cititor traduceri ale poate celui mai titrat biolog al momentului, Richard Dawkins, mi-am luat libertatea de a initia, incepand cu aceasta ocazie, o serie de traduceri ale unor fragmente din opera cunoscutului om de stiinta.

*

O serie de carti, printre care Why God is Good, de Robert Hinde, The Science of Good and Evil, de Michael Shermer, Can We Be Good Without God?, de Robert Buckman, sau Moral Minds, de Mark Hauser, sustin ca simtul binelui si raului poate fi pus in legatura cu trecutul nostru darwinian. Aceasta sectiune este versiunea mea asupra subiectului.

La prima vedere, asertiunea darwiniana potrivit careia evolutia este dirijata de catre selectia naturala pare improprie pentru a explica bunatatea pe care, noi oamenii, o posedam, precum si simtul moralitatii, al decentei, al empatiei sau milei. Selectia naturala este potrivita pentru a explica foamea, teama sau pornirile sexuale, tot ceea ce contribuie in mod nemijlocit la supravietuirea noastra sau la perpetuarea genelor noastre. Insa cum ramane de justificat compasiunea care ne cuprinde cand vedem un copil orfan plangand, o vaduva disperata de singuratate, sau un animal in agonia unei dureri? Ce anume ne determina sa trimitem ajutoare anonime victimelor tsunami-ului, aflati de cealalta parte a lumii, si pe care nu-i vom intalni niciodata fata in fata, si care, cel mai probabil, nu ne vor putea intoarce niciodata favorul? Unde isi are originea bunul samaritean din noi? Nu este bunatatea incompatibila cu teoria 'genei egoiste'? Nu. Este o interpretare gresita a teoriei, si oarecum previzibila. Este necesar sa accentuam cuvantul potrivit. Acentul trebuie pus pe gena egoista, spre deosebire de organismul egoist, sau specia egoista. Dati-mi voie sa ma explic.

(fragment din The God Delusion)