Selectia cumulativa / Cumulative selection

Teoria selectiei cumulative (sau “actiunea cumulativa a selectiei naturale”) este maniera prin care speciile evolueaza in timp. Evolutia este un proces de selectie cumulativa, nu un proces "pas cu pas". Putem exemplifica acest lucru prin experimentul Shakespeare-maimuta. In al sau eseu, "Ceasornicarul orb", Richard Dawkins se foloseste de acest experiment pentru a demonstra faptul ca teoria evolutiei a lui Charles Darwin este un proces cumulativ, si nu unul "pas cu pas". In acest experiment, o maimuta este asezata in fata unui calculator si lasata sa loveasca tastele la intamplare pana cand pe ecran rezulta textul (versul) din Shakespeare dorit, "METHINKS IT IS LIKE A WEASEL". Deruland experimentul avand la dispozitie un numar infinit de maimute, procesul ar dura multe milioane de ani. Daca privim experimentul Shakespeare-maimuta ca pe un proces “pas cu pas”, realizam ca intervalul de timp si sansa necesare pentru a ajunge la rezultatul dorit (versul din Shakespeare) fac din acest proces o explicatie foarte implauzibila pentru evolutia speciilor. Cu toate acestea, daca modificam experimentul, astfel incat acesta sa imite conditiile naturale de mediu, rezultatul dorit este atins. Modificare consta intr-o selectie (pastrare) a acelei propozitii aleatorii introduse de catre maimuta care este cea mai apropiata de versul din Shakespeare dorit. Apoi maimuta incearca sa copieze respectiva propozitie (ereditate), dar nereusind in intregime, o schimba in mica masura (mutatie). Este selectat cel mai bun rezultat, iar procesul se repeta pana cand maimuta ajunge la versul din Shakespeare. Folosind acest proces de selectie cumulativa, sunt necesari doar 40-60 de pasi pana cand se ajunge la rezultatul dorit.

Generation 1: WDLMNLT DTJBKWIRZREZLMQCO P
Generation 2: WDLTMNLT DTJBSWIRZREZLMQCO P
Generation 10: MDLDMNLS ITJISWHRZREZ MECS P
Generation 20: MELDINLS IT ISWPRKE Z WECSEL
Generation 30: METHINGS IT ISWLIKE B WECSEL
Generation 40: METHINKS IT IS LIKE I WEASEL
Generation 43: METHINKS IT IS LIKE A WEASEL

Vezi si http://gygess.blogspot.com/2007/04/cumulative-selection-selectie.html

*

The theory of cumulative selection is the manner by which species evolve over time. The process of evolution is a cumulative selection, not a single-step process. This can be exemplified by looking at The Shakespeare Monkey Experiment. In his essay The Blind Watchmaker, Richard Dawkins uses this experiment to prove that Charles Darwin's theory of evolution is a cumulative process rather than a single-step process. This experiment involves placing monkeys in front of a computer, then letting them hit keys randomly until they come up text from Shakespeare ("METHINKS IT IS LIKE A WEASEL"). With an infinite amount of monkeys this process would take million and millions of years. When looking at the Shakespeare Monkey Experiment as a single-step process one realizes that the amount of time and chance required make it an improbable explanation for the evolution of species up to this point. However, if one changes the process slightly to imitate environmental conditions that would preserve certain mutations and eradicate others, the desired end is achieved. This alteration involves looking at the sentences the monkeys produced, choosing the one that most resembles something from Shakespeare. The monkey then attempts to copy this sentence. It is unable to duplicate the sentence, however, and the sentences change. The best sentence is picked out and the process is repeated until the monkey comes up with a sentence from Shakespeare. Using this process of cumulative selection, the desired sentence only takes forty-sixty steps (as opposed to millions of years). This is a probable time frame to explain the evolution of plants and animals that exist today.

Generation 1: WDLMNLT DTJBKWIRZREZLMQCO P
Generation 2: WDLTMNLT DTJBSWIRZREZLMQCO P
Generation 10: MDLDMNLS ITJISWHRZREZ MECS P
Generation 20: MELDINLS IT ISWPRKE Z WECSEL
Generation 30: METHINGS IT ISWLIKE B WECSEL
Generation 40: METHINKS IT IS LIKE I WEASEL
Generation 43: METHINKS IT IS LIKE A WEASEL

See also http://gygess.blogspot.com/2007/04/cumulative-selection-selectie.html

Quality, not quantity... / Calitate, nu cantitate...

Recent, potrivit unui articol publicat in "New Scientist", cercetatorii au descoperit ca cimpanzeii sunt mai "evoluati" decat oamenii. Se stie ca stramosul comun al cimpanzeului si omului a trait in urma cu aproximativ 6 milioane de ani, cand liniile evolutive ale celor doua specii au inceput sa se desparta. Comparand genomul celor doua specii, s-a ajuns la concluzia ca, fata de genomul stramosului comun, genomul cimpanzeului contine mai multe gene schimbate prin selectie naturala decat genomul uman, si anume 233 cimpanzeul, fata de 154 omul.
Aceasta descoperire dovedeste inca o data in plus ca, in evolutie, nu cantitatea face diferenta, ci calitatea.

*

Recently, according to an article published in "New Scientist", researchers found that the chimps are more "evolved" than humans. It is well known that the common ancestor of the chimp and human lived approximately 6 million years ago, when the two lineages diverged. Comparing the genome of the two species, the scientist concluded that, since the two species diverged, 233 chimp genes have been changed by natural selection, compared with only 154 human genes.
This proves once again that in evolution it is the quality that matters, not the quantity.

Eli, Eli, lama sabactani...

In legatura cu masacrul care a avut loc pe 16 aprilie la Universitatea americana Virginia Tech din Backsburg, in care un tanar student si-a ucis cu focuri de arma peste 30 de colegi:

"Cel care actioneaza social din inclinatie naturala face poate rareori apel la mecanismul compensator al responzabilitatii sale si dispune in vremuri grele de rezerve morale imense. Cel care este nevoit, chiar si in conditiile vietii cotidiene, sa-si arunce in foc intreaga forta de franare pe care i-o da responsabilitatea morala pentru a face fata cerintelor societatii culturale, bineinteles ca se va prabusi mai rapid la o solicitare mai mare. Aspectul energetic al comparatiei noastre cu defectul cardiac corespunde si aici foarte exact, fiindca suprasolicitarea care duce la “decompensarea” comportamentului social al omului poate fi de natura foarte diferita atata timp cat nu face decat sa ne consume ”puteri”. Nu este nicidecum tentatia uriasa si unica in fata careia morala omului capituleaza cel mai rapid, ci efectul istovitor al unei suprasolicitari nervoase, de orice fel ar fi ea. Grijile, saracia, foamea, teama, munca pana la epuizare, lipsa de sperante etc. toate au aceleasi urmari. Cine a avut ocazia sa vada vreodata, pe timp de razboi sau in captivitate, oameni chinuiti de probleme de acest fel, stie cat de imprevizibil si brusc apare decompensarea morala. Oameni ce pareau asemenea unor stanci se prabusesc dintr-o data, iar altii, de la care nu te-ai fi asteptat la nimic deosebit, se dovedesc a fi izvoare nesecate de forta, ajutandu-i si pe altii, prin simplul lor exemplu, sa nu-si piarda vointa morala. Cine a trecut prin asemenea momente stie insa la fel de bine ca forta vointei si rezistenta acesteia sunt doua variabile independente. Odata ce am inteles acest lucru, am invatat de asemenea sa nu ne simtim superiori celor care se prabusesc mai repede decat noi. Chiar si cel mai bun si mai nobil dintre noi ajunge in cele din urma la punctul de unde pur si simplu nu mai poate: Eli, Eli, lama sabactani?"

Konrad Lorenz
"Asa-zisul rau-Despre istoria naturala a agresiunii"

Reproducere sexuata, selectie sexuala si variabilitate genetica / Sexual reproduction, sexual selection and diversity

In Jurnalul National din 30 martie apare un articol al Deliei Zahareanu intitulat "Campionatul genelor bune". Autoare isi pune intrebarea care este corelatia dintre sexualitate si diversitatea genetica. Insa autoarea face confuzie intre sex, adica reproducerea sexuata, si selectia sexuala, care este cu totul altceva.

"Citita in cheia teoriei evolutiei, asa cum a fost elaborata de Darwin, reproducerea sexuala, vizand obtinerea celor mai bune gene de la mascul, duce la o fixare a unui bagaj genetic superior si la micsorarea plajelor posibile in care apar mutatiile care produc diversitatea speciei umane. Cu alte cuvinte, sexul, in teorie, limiteaza diversitatea si conserva cele mai bune caracteristici ale ADN-ului parintilor transferat in cel al copiilor."

In timp ce selectia sexuala are intr-adevar ca rezultat micsorarea diversitatii genetice, reproducerea sexuata are in schimb ca efect marirea diversitatii genetice, prin recombinare genetica. Cele doua sunt fenomene antagonice. Selectia sexuala actioneaza asupra sursei de variabilitate genetica reprezentata de reproducerea sexuata.

*

In Jurnalul National from 30 March there is an article from Delia Zahareanu, called "The Championship of the good genes". The author writes about the correlation between sexual reproduction and genetic variability. But the author makes a confusion between sex (sexual reproduction) and sexual selection, which is a completely different thing.

"According to the Darwinian theory of evolution, sexual reproduction, aiming to obtain the best genes possible from the male, leads to the establishment of a superior gene stock and a smaller diversity for the human species. In other words, sex, in theory, limits the diversity and preserves the best characteristics of the parent DNA from parents to children."

Meanwhile sexual selection results in a smaller genetic diversity, sexual reproduction results in a bigger diversity, because of genetic recombination. The two phenomenon are antagonistic. Sexual selection acts upon the source of genetic variability, which is sexual reproduction.

Evolutia este ceva finit? / Is Evolution something finite?

Enrico a scris:

Evolutia... mda Ce nu pot eu sa inteleg: este procesul de evolutie ceva finit? Adica - daca a evoluat maimuta in om... asta inseamna ca omul este cea mai superioara forma de evolutie a maimutei? Sau inseamna ca in viitor vor aparea si supra-oameni?

Enrico, evolutia nu se opreste niciodata, este un "perpetuum mobile", chiar daca uneori da impresia ca sta pe loc. In primul rand, permite-mi sa te corectez. Omul nu a evoluat din maimuta. Este o prejudecata foarte raspandita. Omul a evoluat dintr-un stramos comun cu maimuta. In momentul de fata evolutia culturala se desfasoara cu o rapiditate mult mai mare decat cea biologica. Din punctul de vedere al evolutiei culturale, evolutia biologica este statica, sau aproape statica. Dar asta nu inseamna ca evolutia biologica s-a oprit... din contra. In zilele noastre, in ceea ce priveste omul, motorul evolutiei biologice nu mai sunt mutatiile spontane care au loc in natura sau selectia naturala, ci omul, prin inginerie genetica si selectie artificiala mai mult sau mai putin constienta si mai mult sau mai putin empirica. Cu alte cuvinte, evolutia biologica s-a subordonat evolutiei culturale.
_________________
Nimic in viata nu are sens, decat in lumina evolutiei...

Publicat pe forumul revistei "Stiinta si tehnica"
www.stiintasitehnica.ro

CUMULATIVE SELECTION / SELECTIE CUMULATIVA

Originile vietii celulare / Origins of cellular life

The age of Earth, 6000 years? / Varsta Pamantului, 6000 de ani?

Citatul zilei / Quote of the day

“We are convinced that there are powers arising from within ourselves that are already at work overcoming the deficiency and dubious nature of our rational ego-consciousness via the new aperspectival awareness whose manifestations are surging forth everywhere. The aperspective consciousness structure is a consciousness of the whole, an integral consciousness encompassing all time and embracing both man's distant past and his approaching future as a living present. The new spiritual process can take root only through an insightful process of intensive awareness.... Our concern is to render transparent everything latent 'behind' and 'before' the world—to render transparent our own origin, our entire human past, as well as the present, which already contains the future. We are shaped and determined not only by today and yesterday, but by tomorrow as well.”

Jean Gebser

*

Suntem convinsi ca exista forte izvorate din noi insine care incearca sa corecteze deficientele si natura dubioasa a constiintei noastre ego-centriste prin intermediul constiintei aperspective, ale carei manifestari se ivesc de pretutindeni. Constiinta aperspectiva are structura intregului, o constiinta atotcuprinzatoare incluzand intreg cursul timpului si imbratisand atat trecutul indepartat al omului, cat si viitorul care traieste in prezent. Noul fenomen spiritual se poate produce doar printr-un intens proces de constientizare interioara. Preocuparea noastra este sa deslusim tot ce este latent "inainte" si "dupa" lume, sa deslusim propria noastra origine, intreg trecutul nostru uman, precum si prezentul, care contine in el viitorul. Suntem modelati si determinati nu numai de azi si de ieri, dar si de maine.

Citatul zilei / Quote of the day

"Science can still be too narrow to explain everything, but we are working quite successfully on it. The problem with the Pope and his god is that they are too wide to explain anything at all."

(anonymous/anonim)