Universul in expansiune la nesfarsit?

Garret Hardin despre cele 3 legi ale termodinamicii:

1. Nu putem castiga
2. Pierdem sigur
3. Nu putem iesi din joc

(Dar cream noi un joc!)

(Constantin Noica, Jurnal de idei)

Cercetari recente sugereaza ca universul se va extinde probabil la nesfarşit, devenind un univers intunecat si rece. Cel putin acesta este deznodamantul final, si fara drept de apel, la care ne conduc regulile (actuale) ale jocului (termodinamic). Dar asa sa fie oare? Intuitia lui Noica (sau a lui Garret?) a functionat perfect. Ce va impiedica, sa zicem, o forma viitoare de organizare a materiei, sa schimbe dinauntru regulile jocului, si sa si le impuna pe ale sale, cu alte cuvinte sa impiedice expansiunea la nesfarsit a universului, asa cum se prefigureaza ea actualmente? Suntem supusi regulilor termodinamice, dar ce ne impiedica ca dinauntrul jocului (a sistemului) sa cream noi reguli, care sa schimbe regulile existente ale jocului, in ansamblul sau? Adica, conform expresiei lui Noica, sa "cream noi un joc"... Prin "noi" inteleg orice forma de organizare a materiei care ne va succede in evolutia universului. Sa luam un exemplu concret de schimbare dinauntru a regulilor jocului. Inainte de aparitia omului, mai precis a civilizatiei industriale, clima Pamantului oscila intre perioade glaciare si interglaciare, stare care s-a perpetuat timp de sute de milioane de ani.  In termenii nostri, acestea erau regulile "jocului". Insa odata cu aparitia omului industrial, regulile jocului par sa se schimbe in avantajul lui, si nu oricum, ci dinauntru. Civilizatia industriala, modificand si controland atmosfera, ameninta sa intrerupa ciclul glaciar-interglaciar perpetuat timp de sute de milioane de ani. In felul acesta, specia nu mai este amenintata cu extinctia datorita glaciatiunilor. Cu alte cuvinte, omul industrial modifica constient si dinauntru regulile jocului in favoarea lui, deci isi creaza propriul joc. De ce nu ar putea fi extrapolat acelasi lucru intr-un viitor oarecare, si la nivelul intregului univers aflat in expansiune?

Rata evolutiei umane in crestere

Cercetatorii, studiind variatiile aparute in genomul uman, au tras concluzia ca evolutia omului s-a accelerat enorm in ultimii 40000 de ani, sub actiunea selectiei naturale.

Afirmatia contrazice prejudecata conform careia evolutia omului s-a oprit acum 10000 de ani, sau chair 50000 de ani. De exemplu, anumiti experti in psihologia evolutionista sustin ca mintea omului nu a evoluat deloc de la sfarsitul ultimei glaciatiuni, acum 10000 de ani.

Investigatia, condusa de catre Robert K. Moyzis, de la Universitatea din California, si Irvine si Henry C. Harpending de la Universitatea din Utah, a constat in identificarea genelor umane care si-au marit frecventa in randul populatiei, datorita selectiei naturale. Ei sustin ca cca 7% din totalul genelor umane prezinta amprenta selectiei naturale.

S-a constatat astfel ca rata evolutiei umane a fost relativ constanta pana acum 50000 de ani, cand a cunoscut o crestere brusca, pana acum 10000 de ani, tendinta care, probabil, se mentine si astazi, insa datele nu sunt suficiente in acest sens.

Intensificarea selectiei are doua cauze, si anume cresterea populatiei, ceea ce a dus la inmultirea mutatiilor, iar a doua mediile de viata diferite pe care populatiile migratoare le-au intalnit in arealele pe care le-au colonizat, si la care au fost nevoite sa se adapteze genetic.

Dr. Moyzis sustine ca, in ciuda faptului ca cultura i-a aparat pe oameni de influenta mediului si de fortele selectiei naturale, in acelasi timp, oamenii au fost nevoiti sa se adapteze la cultura creata. Aceasta cauza ar sta la baza intensificarii evolutiei.

Insa alti oameni de stiinta indeamna la precautie si la o investigare mai amanuntita.

(sursa: The New York Times)

Simtul nostru moral are origini darwiniene? (VI)

Asta datorita faptului ca intotdeauna vor fi indivizi inclinati sa triseze, iar altruismul reciproc, asa cum este el definit de catre teoria jocului, intotdeauna implica pedepse pentru cei care triseaza. Teoria matematica defineste doua clase mari de solutii stabile pentru aceste tipuri de 'joc'. Strategia "fii rau tot timpul" este o strategie stabila deoarece, daca toti indivizii o practica, nici un individ din randul populatiei care ar incerca sa fie 'bun', n-ar reusi. Dar mai este inca o strategie, de asemenea stabila. ('Stabil" inseamna ca, odata ce depaseste o anumita frecventa in randul populatiei, nici o alta strategie nu va reusi). Aceasta strategie se numeste "incepe sa fii bun si acorda-le celorlalti prezumtia de nevinovatie, apoi rasplateste binele cu bine, dar razbuna faptele rele". In limbajul teoriei jocului, aceasta strategie (sau familie de strategii) este cunoscuta sub numele de 'Da-mi ca sa-ti dau'. Strategia este stabila evolutionar in anumite conditii, in sensul ca, daca luam o societate dominata de indivizi conditionat-buni, atunci nici un individ absolut-rau si nici un individ altruist nu va reusi. Exista si alte variante ale strategiei 'Da-mi ca sa-ti dau' care, in anumite conditii, pot sa fie mai eficiente.

(traducere, fragment din The God Delusion, de Richard Dawkins)

Cimpanzeii ii surclaseaza pe oameni la testul de memorie/ Chimps beat humans in memory test

Cercetarile sugereaza ca cimpanzeii au o memorie fotografica extraordinara, mult superioara oamenilor.

In testele de memorie efectuate de catre cercetatori japonezi, cimpanzeii tineri i-au surclasat pe studenti. Testele au constat in memorarea unor numere aparute pe un ecran si redarea lor in ordinea corecta. Pana de curand, s-a presupus ca cimpanzeii nu pot atinge performantele de memorie sau alte capacitati ale oamenilor. "Inca sunt multi oameni de stiinta, printre care si multi biologi, care considera ca omul este superior cimpanzeului in toate functiile cognitive", a declarat cercetatorul Tetsuro Matsuzawa, de la Universitatea din Kyoto. "Nimeni nu si-a inchipuit ca cimpanzeii - cimpanzei tineri aflati la varsta de 5 ani - pot atinge performante mai bune la testele de memorie decat oamenii."

Trebuie remarcat insa ca concluziile de mai sus se refera la memoria de scurta durata. Neavand un limbaj atat de dezvoltat ca cel al omului, cimpanzeii sunt nevoiti sa recurga mult mai mult decat acesta la memoria de scurta durata. Se poate presupune ca stramosii omului s-au bazat mult mai mult pe acest tip de memorie, datorita lipsei unui limbaj suficient de dezvoltat pentru a compensa lipsa lui.

(sursa: BBC)

*

Chimpanzees have an extraordinary photographic memory that is far superior to ours, research suggests.

Young chimps outperformed university students in memory tests devised by Japanese scientists. The tasks involved remembering the location of numbers on a screen, and correctly recalling the sequence. Until now, it had always been assumed that chimps could not match humans in memory and other mental skills. "There are still many people, including many biologists, who believe that humans are superior to chimpanzees in all cognitive functions," said lead researcher Tetsuro Matsuzawa of Kyoto University. "No one can imagine that chimpanzees - young chimpanzees at the age of five - have a better performance in a memory task than humans.

We must remark though that the above conclusions are referred to short-term memory. Because they don't have such an evolved system of language like man does, the chimps rely more on short-term memory. We can assume that our ancestors had the same inclination towards using this kind of memory, to compensate the lack of the elaborate system of language the modern man has.

(source: BBC)

Simtul nostru moral are origini darwiniene? (V)

In cazul oamenilor, datoriile se platesc in bani sau alte instrumente care permit decalajul in timp al tranzactiei. Partenerii nu-si onoreaza obligatiile pe loc, in acelasi timp, ci se lasa indatorati, sau chiar isi transmit obligatiile altora. Din cate stiu, nici un animal non-uman din salbaticie nu detine un echivalent cat de apropiat al banilor. Insa memoria identitatii individuale joaca acelasi rol. Liliecii vampiri retin care indivizi anume din grup sunt de incredere in a-si plati datoria (prin regurgitarea hranei) si care sunt cei care insala. Selectia naturala favorizeaza acele gene care predispun indivizii sa ofere atunci cand au posibilitatea, si sa solicite atunci cand nu au, in conditiile in care cererea si oferta nu se intalnesc intotdeauna. De asemenea selectia naturala favorizeaza tendinta de a tine minte obligatiile si de a pedepsi pe cei care beneficiaza de ajutor, dar nu ajuta atunci cand vine randul lor sa ajute.

(fragment din The God Delusion, de Richard Dawkins)